Ne vedem pe 8 martie. Va fi mai mult decât un concert.

Vreau să îți scriu despre cum am început toată povestea spectacolului din 8 martie… pentru că e important pentru mine să simt că ai ales să ne vedem din inimă și conștiință.

Pentru asta creez întâlniri cu voi.

Pentru asta muncesc alături de mine zeci de oameni.

Pentru asta nimic nu rămâne la întâmplare, decât modul în care poate afla și alți prieteni de-ai voștri de această seară, care nu se repetă. E un moment unic.

Așa că dacă simți să împărtășești cu cineva informațiile următoare, ai ajutat „întâmplarea” să schimbe un om în bine.

Am fost copilul care credea că totul e posibil. Și nu am încetat să fiu.

Este încă aici.
În felul în care simt muzica.

În felul în care iubesc.

În felul în care urc pe scenă fără armuri.

Nu m-am gândit la această ipostază ca la o întoarcere în trecut. Am vrut o reîntâlnire cu partea din noi care a rămas curată, chiar dacă viața ne-a mai schimbat de atunci.

Pe 8 martie încep de acolo.

Din locul în care copilul și femeia nu se contrazic, ci se țin de mână.

Prin textele pieselor pe care le-am ales, am creat acest spațiu.

Am căutat în pagini din jurnale, exact elementele care îmi dădeau senzația că nimic nu mă poate opri din visurile mele, fie că era despre a o convinge pe mama să mă mai lase o oră să mă joc, fie să îmi împart timpul în așa fel încât să pot să merg și la un concurs de pian, și la film cu colegele de clasă

Dacă simți că și în tine există acel spirit care nu a plecat niciodată, vino.

Vom regăsi fiecare vis al nostru și mai ales puterea și speranța care ne făceau să schimbăm lumea. Poate, de fapt, acum a venit momentul lor.

De ce 8 martie?

Pentru că am avut norocul de a primi această dată de concert într-o sală care cere, din punctul meu de vedere, o experiență mult mai complexă.

Pentru că este o zi în care vorbim despre femei, dar de multe ori rămânem la gesturi mici și flori.

Așa că am creat altceva.

O seară de întâlnire muzicală, ca pretext pentru o conversație mai sinceră.

Nu este un spectacol „despre femei”.

Este o poveste despre felul în care iubim, despre cum trecem prin viață, despre ce ascundem și ce arătăm.

Este și pentru bărbați?

CLAR!

Pentru cei care poate vor înțelege altfel tăcerile, reacțiile, sensibilitatea sau forța din fața lor.Nu prin explicații teoretice, ci prin muzică.Pentru că muzica spune adevărul.Ea arată ce se întâmplă în spatele ochilor noștri… dezvăluie delicat.Pe 8 martie nu celebrăm o categorie.Celebrăm drumul interior pe care îl parcurgem cu toții.

Există un moment în viață în care începi să vezi „multul”.Alegeri care nu te-au ales înapoi.Iubiri care au lăsat urme.Cuvinte scrise cu lacrimi.Căderi care au crăpat ceva în tine.Și totuși… poate că nu e ceva de reparat.Fiecare urmă ne face imposibil de comparat.Fiecare cicatrice spune adevărul despre cine am fost și cine am devenit.

Vindecarea poate nu înseamnă să dispară rana.Înseamnă să nu ne mai fie frică să fim atinși acolo.… Și da, ceva s-a crăpat. Dar poate că nu trebuia să rămână intact.

Urmele nu sunt defecte. Sunt harta drumului tău.

Stai! Nu te întrista, pentru că abia acum începe zborul Există o perioadă în care nu mai ești exact cine ai fost… și, surpriză… începe să îți placă asta!Nu mai spui da, la fel de repede.Nu mai plângi la aceleași lucruri.Nu mai alergi după ce nu te alege.La început e puțin straniu… știu . Apoi devine liniștitor.

Dacă ai trăit transformarea, aici o vei auzi frumos Îți dai seama că nu te-ai schimbat ca să fii altcineva. Te-ai schimbat ca să fii mai tu.

Felicitări! Ai crescut!Transformarea nu e un foc de artificii.E un zâmbet mic în oglindă, într-o zi obișnuită, când spui:„Așa sunt eu acum. Și îmi place.”

Despre locul acela e finalul spectacolului.

Și dacă te întreabă cineva „ce s-a întâmplat?”, nu ai un discurs pregătit.

Dar apoi auzi o piesă. Și în 3 minute înțelegi tot Asta face muzica. Spune exact ce noi nu știm să formulăm.

LUMEA ARE NEVOIE DE OAMENI CA TINE PE 8 MARTIE

Mi-aș dori ca la finalul acestui concert, după ce am trecut împreună prin inocență, prin căderi și prin transformare, să plecăm cu ceva foarte simplu.Cu mai multă bunătate.Să putem îmbrățișa sincer pe cineva care trece prin ce am trecut și noi cândva.Să privim mai blând pe cel care poate nu știe să se poarte altfel.Să avem răbdare cu omul care pare dificil.Pentru că nu știm niciodată ce luptă duce fiecare în tăcere.Și dacă noi am supraviețuit etapelor noastre, poate putem deveni adăpost pentru altcineva.

Asta îmi doresc să rămână după muzică.

Când vom fi ajuns aici, vom asculta piese care nu îți spun ce ai pierdut, ci îți amintesc care este rolul tău acum. Să începi din nou. Să creezi.Să așezi.

Pentru că nimeni nu știe să fie mamă a unor începuturi altfel așa cum știe o femeie care a trecut prin propriile ei etape.

Finalul nu e despre trecut.

E despre drumul pe care îl pășești de acum înainte.

CĂLĂTORIA TE AȘTEAPTĂ AICI

Și uite așa văd eu că vei arăta după acest spectacol, unde la final vom închina un toast pentru tine. Pentru tot ce ai fost. Pentru tot ce ai dus. Pentru tot ce ai ales să nu te frângă.Pentru copilul din tine. Pentru femeia care ai devenit.Pentru puterea pe care o porți fără să o afișezi.

Dacă ai simțit că această seară e pentru tine, îți mulțumesc că ai spus „da”.

Ne vedem pe 8 martie. Va fi mai mult decât un concert.

Biletul tau este aici https://m.iabilet.ro/bilete-irina-baiant-letters-to-juliet-122850/