Fantoma de la Operă – Jurnal de scenă

18 Ianuarie 2026, 17:02

Îmi place

Distribuie

După fiecare seară de „Fantoma de la Operă”, rămâne ceva care nu se așază odată cu aplauzele și nici nu se stinge odată cu luminile. Rămâne o vibrație tăcută, un amestec de oboseală bună, emoție și luciditate, pe care nu vreau să îl pierd.

Va propun un jurnal. Las mereu aici câteva rânduri dimineața, când mă trezesc și îmi beau cafeaua, trecând prin minte și trup tot ce a fost cu o seară in urmă, pentru ca mă ajută să îmi țin acest jurnal la vedere, să mă pot întoarce la acest parcurs pe care îl conțin în trecerea a 14 reperezentații, pentru că nu vorbește despre o poveste veche, ci despre ceea ce fiecare dintre noi ține ascuns și așteaptă să fie auzit.

Fantoma de la Opera #2 - 17 ianuarie 2026

Înainte să înceapă toată această aventură, eram nerăbdători cu toții, acum simt că după fiecare cortină care se trage peste spectacol, în ochii tuturor e un fel de gol inexplicabil, dincolo de emoție și entuziasmul de a fi reușit un spectacol viu.

Fiecare reprezentație mută ceva. Nu brusc, spectaculos, dar văd cum ne așază limitele mai larg. Te împinge să mergi un pas mai departe decât credeai că poți, apoi te lasă acolo…dar în siguranță. E un spectacol exigent, care cere mult, dar fără să te strivească.

Răscolește lucruri simple și greu de rostit. Dorința de a fi auzit. Teama de a nu fi suficient. Nevoia de a fi ales fără condiții. Le atinge fără să le explice. De aceea transformarea se întâmplă aproape pe furiș.… și nu e doar povestea sau muzica, ci ce a reușit regizorul Razvan Ioan Dinca alături de întreaga sa echipă să facă cu, pentru și din noi.

Fantoma de la Operă lucrează tăcut cu toți. Cu cei de pe scenă, care se depășesc seară de seară fără să-și dea seama când a crescut pragul.

Cu cei din sală, care pleacă altfel, deși nu pot spune exact de ce…. Mi-ar plăcea să cred ca e și mândria de a fi văzut această producție 100% românească, la nivelul fantastic pe care îl are, și printre toate gândurile răscolite, să fie și “Doamne, îți dai seama ca asta se poate în România?!”

Da! Se poate!

Fantoma de la Opera #1 - 16 ianuarie 2026

Prima seară a deschiderii Fantomei de la Operă s-a întâmplat.

Știți ce e fabulos și mă emoționează până la piele de găină? Ca după doi ani în care nu s-a putut juca acest spectacol din cauza licențierii internaționale, l-ați consumat cu sete și fascinație!

Fantoma nu s-a trăit cu aplauze, ci cu tăcerile din sală. Cu momentele în care am simțit că nimeni nu clipește. Cu acea secundă fragilă în care știi că publicul nu te mai privește, ci te urmează.

Acolo a început cu adevărat seara aceasta, iar eleganța dumneavoastră – atât în ținute, cât și în maniera de ascultare – a fost copleșitoare!

Am să tot scriu zilele acestea despre ce simt și înseamnă maratonul de viață pe care îl trăiesc pentru 14 spectacole și pentru cele ce vor urma pe parcursul anului, însă acum vreau să închei cu cele 4 cuvinte prin care, la finalul serii, regizorul nostru @razvan.ioan.dinca a conchis călătoria de viață numită de această dată “Fantoma de la Operă”

“… iubirea sfâșâie. Teatrul răscolește.” Răzvan Dincă

Fantoma se trăiește!